O echipa de cercetători din cadrul cadrul Universității Babeș-Bolyai Cluj-Napoca formată din prof. univ. dr. habil. Monica Violeta Achim, prof. univ. dr. Codruța Mare, prof. univ. dr. Sorin Nicolae Borlea, conf. univ. dr.habil. Viorela Ligia Vaidean, lect. univ. dr. Gabriela-Mihaela Mureșan, dr. Mircea Constantin Șcheau, drd. Ioana Lavinia Safta, împreună cu prof. univ. dr. Richard W. McGee (Fayetteville State University, North Carolina, USA) și Mihai Gaicu (SAS Belgia) au derulat în perioada 27 mai - 6 iunie 2022 un sondaj amplu privind percepția criminalității economico-financiare în România, pe un eșantion format din 1856 repondenți din întreaga țară.

Menționăm că această cercetare este rezultatul parteneriatului încheiat între UBB-FSEGA și compania internaționala SAS care este lider in servicii și software de business analytics în lume. Rezultatele sunt de mare interes pentru noi toți și se prezintă în sinteză astfel:

1. Conformarea fiscală O majoritate de 64% dintre cetățenii intervievați declară că dețin un nivel bun și foarte bun de conformare fiscală, adică declară că plătesc impozite cu mult înainte de termen (pentru a obține discounturi sau nu). Restul de 36% declară că plătesc impozitele foarte aproape de termen sau în afara termenului. Pe măsură ce vârsta crește până la 55 de ani, contribuabilii tind să aibă o atitudine mai nefavorabilă față de plata impozitelor și taxelor (plătesc impozite foarte aproape de termenul limită sau peste termenul limită). După vârsta de 55 de ani, contribuabilii devin din ce în ce mai conștienți despre plata impozitelor la timp și despre rolul benefic al impozitelor pentru sănătatea economiei. Cea mai bună atitudine față de plata impozitelor o au contribuabilii cu vârstă peste 65 de ani, care sunt cei mai conștiincioși contribuabili dintre toate grupele de vârstă. Per ansamblu, femeile au o atitudine mai nefavorabilă față de plata impozitelor și taxelor comparativ cu bărbații. Într-adevăr, procentul de femei care plătesc impozite cu mult înainte de termenul limită este de 63%, comparativ un procent mai ridicat de 67% pentru bărbați. Din punct de vedere regional, cea mai favorabilă atitudine a cetățenilor față de plata impozitelor o regăsim în Oltenia urmată de Crișana iar cea mai nefavorabilă atitudine o au contibuabilii din regiunile Maramureș și Moldova

   2. Moralitatea fiscală O majoritate de 74 % dintre respondenți au o atitudine activă față de acceptarea comportamentului de evaziune fiscală (aceștia declară că primesc “de obicei” sau „întotdeauna” bon fiscal la cumpărăturile efectuate în magazine, restaurante etc.). Aproximativ 13% dintre respondenți au o atitudine proactivă (solicită expres bonul fiscal). Un procent similar de aproximativ 13% dintre respondenți au o atitudine pasivă (nu sunt interesați dacă primesc sau nu primesc bon fiscal). Cu cât repondenții înaintează în vârstă, se constată o atitudine din ce în ce mai activă (etică) față de evaziune fiscală. Cea mai etică atitudine față de evaziunea fiscală o au repondenții cei mai în vârstă. Din analiza pe regiuni, cei mai etici respondenți din punctul de vedere al atitudinii față de evaziunea fiscală, se regăsesc în regiunea Maramureș, urmată de Muntenia, Oltenia și Bucovina. La polul opus, regiunile cele mai puțin etice în ceea ce privește acceptarea evaziunii fiscale sunt Crișana, urmată de Moldova și Banat.

2. Percepția privind corupția Două treimi dintre cetățenii intervievați au declarat că percep nivelul de corupție din România ca fiind ridicat și foarte ridicat. În medie, femeile percep corupția la un nivel ceva mai ridicat decât bărbații. Persoanele cu vârstă cuprinsă între 26-35 de ani percep corupția la nivelul cel mai ridicat, după care percepția privind corupția în România se atenuează, astfel încât cei trecuți de 65 de ani percep corupția în Romania la nivelul cel mai scăzut. Se constatată diferențe de percepție a corupției și între regiunile României din care provin repondenții. Astfel, cel mai înalt nivel de corupție percepută este identificat în Dobrogea, Muntenia, Oltenia și Maramureș în timp ce în Banat, Bucovina, Transilvania și Crișana s-au constatat cele mai scăzute niveluri de corupție percepută.

3. Abilități de identificare a tranzacțiilor suspecte (AML skills) O majoritate de 70% dintre cetățeni au competențe scăzute și foarte scăzute pentru a detecta riscul de spălare a banilor în afaceri; un procent de 25% dintre persoanele intervievate au abilități medii; doar 5% dintre cetățeni intervievați au abilități ridicate și foarte ridicate de detectare a tranzacțiilor suspecte. Începând cu vârsta de 26 de ani, constatăm că pe măsură ce vârstă crește, crește și nivelul abilităților AML. Femeile dețin un nivel ușor mai ridicat de abilități AML decât bărbații. Din punct de vedere regional, cele mai ridicate abilități AML sunt deținute de repondenții din Oltenia, Banat și Moldova. La polul opus, ce cele mai reduse abilități AML le identificăm la cetățenii din Muntenia, Dobrogea și Maramureș.

4. Atitudinea față de solicitarea de informații de la bănci Atunci când se solicită efectuarea unor tranzacții bancare (un depozit bancar, retragerea numerarului din cont etc.) iar funcționarul bancar solicită completarea unor detalii referitoare la proveniența banilor sau destinația privind suma de bani în cauză, în general, repondenții au reacții diferite. Studiul evidențiază că o majoritate de 68% dintre cetățeni au o atitudine pozitivă față de solicitarea de informații de la funcționarii băncii, în timp ce restul de 32% au o atitudine negativă (refuză sau oferă cu greu informațiile solicitate de la ofițerii băncii). Cei mai tineri tind să aibă o atitudine mai restrictivă comparativ cu cei mai vârstnici. În medie, femeile sunt mai deschise să ofere detalii funcționarilor de bancă și au o atitudine mai deschisă față de procedurile KYC adoptate de bancă ,comparativ cu bărbații. Analiza pe regiuni evidențiază faptul că cei mai restrictivi în oferirea de informații către bancă sunt respondenții din Maramures, Dobrogea, Moldova și Bucovina iar cei mai deschiși repondenți se regăsesc în Crișana, Muntenia și Oltenia. Studiul poate fi consultat online la adresa: https://www.researchgate.net/publication/361802217_FINANCIAL_CRIME_COMMUNITY_PULSE_A_ROMANIAN_SURVEY